Cum contribuie agricultura la încălzirea globală

RAPORT. Greenpeace avertizează că agricultura a ajuns să contribuie prea mult la încălzirea globală, deşi există soluţii pentru reducerea emisiilor.

Agricultura este unul dintre domeniile cu o contribuÅ£ie puternică la încălzirea globală. Agricultura “furnizează” anual o cantitate impresionantă de gaze cu efect de seră. Un raport Greenpeace, intitulat Cool Farming, prezintă detalii despre practicile distructive care se folosesc în agricultură ÅŸi oferă soluÅ£ii pentru reducerea contribuÅ£iei agriculturii la schimbările climatice.ÃŽn viziunea ecologiÅŸtilor, aceste măsuri vor contribui la protejarea mediului ÅŸi vor aduce beneficii atât pentru fermieri, cât ÅŸi pentru consumatori. Raportul detaliază pentru prima dată în mod explicit contribuÅ£iile directe ÅŸi cele indirecte la încălzirea globală. Autorii raportului Greenpeace sunt Jessica Bellarby, Bente Foereid, Astley Hastings ÅŸi Pete Smith, profesori la catedra de ÅžtiinÅ£e Biologice a Universităţii Aberdeen. Pete Smith este unul dintre autorii celui mai recent Raport Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC). Cel mai important aspect, în viziunea autorilor raportului, este acela că agricultura se poate transforma dintr-un mare poluator într-un domeniu sută la sută “Verde”. Agricultura foloseÅŸte îngrăşăminte chimice, care degradează solurile, contribuind la distrugerea surselor care absorb dioxid de carbon (în special păduri). Emisiile cele mai multe se înregistrează din cauza folosirii în exces a fertilizatorilor. SoluÅ£iile se referă la agricultura durabilă, care presupune depozitarea carbonului în sol (prin diferite metode) ÅŸi utilizarea foarte redusă a fertilizatorilor. Raportul mai detaliază în ce fel fermierii pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră ÅŸi cât de uÅŸor de implementat sunt aceste soluÅ£ii.PUNCTE CRITICE. Agricultura practicată intensiv a dus la: utilizarea în exces a fertilizatorilor, curăţarea terenurilor de vegetaÅ£ie, degradarea solurilor, creÅŸterea în mod intensiv a animalelor. Dacă le luăm pe rând, în ordinea gravităţii, cea mai importantă este utilizarea în exces a fertilizatorilor. Mai mult de jumătate din cantitatea totală de fertilizatori folosiÅ£i în agricultură ajunge în atmosferă sau în apă. Unul principalii compuÅŸi chimici din fertilizatori este oxidul de azot (N2O), gaz cu efect de seră cu impact de 296 de ori mai puternic asupra atmosferei decât dioxidul de carbon (CO2). Utilizarea fertilizatorilor eliberează în atmosferă echivalentul a 2,1 miliarde de tone CO2 în fiecare an. Iar producerea fertilizatorilor adaugă echivalentul altor 410 milioane de tone de CO2. Asta înseamnă că, din toate produsele chimice care se realizează industrial, fertilizatorii contribuie cel mai mult la încălzirea globală. Al doilea mare “producător” de gaze cu efect de seră este domeniul creÅŸterii animalelor. DeÅŸi poate stârni râsul celor neavizaÅ£i, s-a constatat că dejecÅ£iile animaliere produc o cantitate imensă de metan, un alt gaz cu efect de seră. Pentru că cererea de carne este tot mai mare în întreaga lume, se aÅŸteaptă ca emisiile de metan să crească progresiv în următoarele decenii. Bovinele ÅŸi ovinele “contribuie” cel mai mult la încălzirea globală. Fiecare kilogram de carne de vită produs contribuie cu 13 kilograme de emisii de carbon. Fiecare kilogram de carne de miel produs contribuie cu 17 kilograme de emisii de carbon.CONTRIBUÅ¢II INDIRECTE. Agricultura are ÅŸi un puternic impact indirect la încălzirea globală. Tăierea pădurilor pentru a crea terenuri pentru agricultură sau păşuni pentru animale înseamnă distrugerea principalei surse de absorbÅ£ie a dixodului de carbon din atmosferă ÅŸi de eliberare a oxigenului. Asta se vede cel mai bine în distrugerea pădurilor tropicale, unde suprafeÅ£e însemnate sunt folosite pentru cultivarea soiei (folosită în industria alimentară, dar ÅŸi pentru furaje) sau a palmierilor (din care se obÅ£ine ulei care este transformat în biodiesel). Cool Farming rezumă cum agricultura afectează clima în fiecare regiune a globului. America de Nord ÅŸi zona Pacificului sunt singurele regiuni dezvoltate unde cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă creÅŸte constant. ÃŽn Asia, se aÅŸteaptă acelaÅŸi fenomen, întrucât aici este în plină dezvoltare creÅŸterea animalelor.

Care sunt soluţiile?

Greenpeace prezintă ÅŸi câteva metode de rezolvare a problemelor, considerând că acestea vor duce nu numai la reducerea emisiilor, ci ÅŸi la transformarea agriculturii într-unul din domeniile care vor absorbi gaze cu efect de seră. ÃŽn primul rând, ecologiÅŸtii vorbesc despre reducerea utilizării fertilizatorilor. Simpla aplicare doar a cantităţii optime de fertilizatori la momentul potrivit ar reduce semnificativ cantitatea de gaze cu efect de seră emisă. ÃŽn acelaÅŸi timp, ar reduce riscul creării altor dezastre ecologice, cum ar fi dezvoltarea unei cantităţi periculos de mari de alge în lacuri, mări ÅŸi oceane. ÃŽn al doilea rând, ecologiÅŸtii vorbesc despre protejarea solurilor, a căror deteriorare nu conduce doar la încălzirea globală, ci ÅŸi producÅ£ia de mâncare. Agricultura industrializată a făcut ca solurile să fie “înecate” de nutrienÅ£i. A rezultat că, pe suprafeÅ£e întinse din toată lumea, cantitatea de compuÅŸi ai carbonului din soluri a fost extrem de redusă. Atât de redusă, că numai în zonele subdeÅŸertice ÅŸi în cele deÅŸertice se mai găseÅŸte în cantităţi mai mici. Dacă această situaÅ£ie se va schimba, cantităţi însemnate de carbon vor reveni în soluri, ceea ce va duce la reducerea contribuÅ£iei agriculturii la încălzirea globală. ÃŽn al treilea rând, Greenpeace vorbeÅŸte despre îmbunătăţirea producerii orezului. Zonele de cultivare trebuie Å£inute uscate în afara sezonului de cultivare, reducându-se astfel semnificativ emisiile de metan. Alte măsuri în acest domeniu: renunÅ£area la poldere ÅŸi la fertilizatori. EcologiÅŸtii vorbesc ÅŸi despre reducerea cererii de carne, mai ales în ţările dezvoltate, care ar reduce emisiile de metan. Agricultura agresivă a dus până acum la distrugerea solurilor ÅŸi apelor, la dezastre ecologice ÅŸi ar putea duce în viitor la sărăcie ÅŸi la foamete.

Sursa: Jurnalul National