Capcanele agriculturii ecologice.

Ecologul Claudia-Elena MoÅŸoiu a studiat factorii nocivi care pot ataca produsele ecologice.Factorii care pot influenÅ£a negativ un aliment ecologic au făcut obiectul unui studiu despre “SiguranÅ£a produselor ecologice”. Lucrarea este realizată de ecologul Claudia-Elena MoÅŸoiu, de la Institutul de Bioresurse Alimentare.

Cea mai importantă calitate a agriculturii ecologice este aceea că protejează mediul. ÃŽn ultimii ani, dorinÅ£a consumatorilor de a se alimenta sănătos i-a determinat pe aceÅŸtia să cumpere aÅŸa-numitele „produse ecologice”.

Cele care conţin contaminanţi chimici, organisme modificate genetic sau cele conservate prin iradiere deja sunt evitate. Ecologul Claudia-Elena Moşoiu, de la Institutul de Bioresurse Alimentare, arată în studiul său despre siguranţa produselor ecologice că, din cauza repetatelor contaminări ale cărnii, ouălor şi laptelui cu bacteriile Salmonella, Campylobacter şi Listeria, oamenii sunt mai atenţi la alimentele pe care le consumă.

Excesul de nitriţi
Produsul ecologic nu este neapărat un “produs fără pesticide”, susÅ£ine ecologul în lucrarea sa. ÃŽn general, reziduurile de pesticide nu sunt permise decât în cantităţi foarte mici. Dar, în exces, acestea pot produce diferite dereglări ÅŸi boli, ca de exemplu cele neurologice, ale sistemului imunitar ÅŸi pot fi promotori ai cancerului. NitraÅ£ii există natural în toate produsele din plante, datorită rolului lor în sinteza proteinelor, dar concentraÅ£ia este influenÅ£ată de utilizarea azotului suplimentar.

Toxicitatea nitraţilor în alimente este scăzută, dar aceştia eliberează nitriţi în stomac şi intestin. Nitriţii, la rândul lor, se transformă în nitrozamine, substanţe puternic carcinogene. Totuşi, un conţinut de azot prea scăzut influenţează conţinutul în substanţă uscată, proteine, vitamina C şi caroten.

Calitatea bălegarului
Conţinutul de metale grele în cazul produselor ecologice este mai mic decât la produsele convenţionale. Legislaţia din domeniul agriculturii ecologice interzice folosirea îngrăşămintelor chimice, limitează cantitatea de cupru folosită pentru protecţia plantelor la maximum 8 kg/ha, impunând obligativitatea monitorizării continue a conţinutului de metale grele. Compostul (alcătuit din bălegar şi alte resturi organice) este folosit atât în agricultura ecologică, cât şi în cea convenţională.

Dacă animalul este bolnav, folosirea bălegarului pe care îl produce, ca fertilizator, poate duce la contaminări ale produselor agricole, în special cu agenÅ£i patogeni ÅŸi la posibile contaminări ale solului ÅŸi pânzelor freatice. AnumiÅ£i germeni pot supravieÅ£ui până la 59 zile în interiorul compostului. ÃŽnsă, după cum spune Claudia MoÅŸoiu, “informaÅ£iile privind perioadele ÅŸi temperaturile critice pentru alcătuirea compostului sunt, deocamdată, incomplete”.
Ţinta paraziţilor
Atât în sistemul agricol ecologic, cât ÅŸi în cel convenÅ£ional, animalele sunt expuse la paraziÅ£i, însă pentru cele în sistem ecologic problema este mai gravă. Cauzele sunt creÅŸterea animalelor “în aer liber” ÅŸi interzicerea medicaÅ£iei profilactice.

ParaziÅ£ii reprezintă probabil cel mai mare pericol pentru sănătatea animalului ÅŸi, în consecinţă, pentru calitatea alimentelor. Studiile realizate au indicat că porcii, scroafele ÅŸi cloÅŸtile crescute în aer liber manifestă infecÅ£ii mai mari cu helminÅ£i ÅŸi acarieni, în comparaÅ£ie cu producÅ£iile convenÅ£ionale intensive în “sisteme închise”. Chiar dacă aceÅŸti paraziÅ£i nu ameninţă agresiv sănătatea umană, pentru că sunt distruÅŸi în tractul digestiv sau îndepărtaÅ£i prin tratare termică, doar simpla lor prezenţă este percepută negativ de către consumatori.

Fără antibiotice sau hormoni

Agricultura ecologică interzice folosirea antibioticelor ÅŸi altor medicamente la animalele crescute în sistem agricol ecologic. Ţările membre UE monitorizează prezenÅ£a reziduurilor de medicamente în produsele animaliere. Folosirea medicamentelor este permisă doar când este pusă în pericol viaÅ£a animalului, recomandându-li-se veterinarilor folosirea atentă, restricÅ£ionată, a antibioticelor. Detectarea de reziduuri de antibiotice la animalele eco poate avea drept consecinţă retragerea certificatelor de produs ecologic. Pentru mulÅ£i consumatori, folosirea cuvântului “ecologic” este implicit sinonim cu “calitate superioară”, apreciază ecologul Claudia-Elena MoÅŸoiu.

Pro ÅŸi contra produselor „eco”

„O justificare a cumpărării produselor ecologice nu poate fi făcută pe baza superiorităţii în nutriÅ£ie, a gustului sau a faptului că nu conÅ£in pesticide”, se menÅ£ionează în studiul ecologului Claudia-Elena MoÅŸoiu. Argumentele “pro” sunt acelea că produsele eco au mai puÅ£ine substanÅ£e periculoase precum nitraÅ£ii, reziduurile pesticide, antibioticele sintetice, hormonii de creÅŸtere, aditivii alimentari ÅŸi conÅ£in mai multe componente nutritive indispensabile omului. Produsele ecologice au ÅŸi unele dezavantaje, mai ales pentru producători. ÃŽntre ele trebuie menÅ£ionate obÅ£inerea de producÅ£ii mai mici decât în sistemul convenÅ£ional ÅŸi apariÅ£ia mai frecventă de paraziÅ£i.

Expert în agricultură ecologicăClaudia-Elena Moşoiu este licenţiată în ştiinţe ecologice, fiind în prezent doctorand la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti.
În 2002 a devenit inspec­tor în agricul­tura ecolo­gi­că (specializare în Italia, la Istituto per la Certificazione Etica e Ambientale).
Din 2003 -
director tehnic IBACert - organism de inspecţie şi certificare a produselor ecologice, iar în prezent este
„Punct Naţional
de Contact” în România, în cadrul Programului-cadru 7, de cercetare europeană în sectorul “Agricultură, alimentaÅ£ie ÅŸi biotehnologie”.

sursa: Adevarul