Din padurea lui Stefan se taie ca-n codru.

Multimea de firme de exploatare a lemnului care activeaza azi in Neamt si Suceava descriu foarte bine ritmul ridicat de despadurire din zona. Multe dintre aceste firme activeaza cu angajati “la negru” sau fara autorizatii si incuie portile pe perioada controalelor, alarmate de politisti sau padurari-complici. La vecinii din Vaslui, unul dintre cele mai sarace judete ale Romaniei, se pare ca lucrurile sunt mai linistite: oamenii de acolo n-au aflat ca exista paduri, asa ca nu le fura, iar acestea isi vad linistite de crestere.
Zeci de gatere intr-o singura comunaUn transport de cherestea din zona Neamt pana in periferia superindustrializata a Capitalei, la depozitele de materiale de constructii, nu este lipsita de riscuri, dar merita efortul. “La ultimul drum spre Bucuresti, am fost oprit de cinci ori de politie. Am stat la barfa, nu mi-au cerut sa vada incarcatura sau documentele. Am scapat cu spaga. Cu cat te apropii de Bucuresti, spaga creste, asa ca pe la Voluntari, de exemplu, dadeam deja vreo 500 de lei”, ne-a povestit soferul unui autotren.
Caci iubirea de padure e un mit.

Conform Directiei de Control Silvic, in perioada mai 2005 – septembrie 2007, s-a constatat ca suprafata parcursa cu taieri ilegale din Neamt a fost de 124 ha, din care 27 “taieri rase”. Evident, realitatea vizibila cu ochiul liber este alta, dar este greu de demonstrat aceasta. Multa lume se intreaba de ce exista “defectori” atat de putini in silvicultura, oameni care sa vorbeasca despre incredibilul sistem de distrugere “legala” (si ilegala) a padurilor, instaurat in ultimii 17 ani.

“Infractiunile silvice presupun aparitia santajului. Toata lumea stie cate ceva despre toata lumea. De aceea, chiar cu salarii de mizerie, ei au grija postului de munca. Cei care s-ar putea impotrivi macelului padurilor sunt timorati de colegi sau sefi”, ne-a explicat un inginer silvicultor din judet. Neamt nu poate face exceptie de la regula, iar “legea tacerii” care domneste aici este inca puternica.

Conform Centrului de Informare privind Certificarea Forestiera, in judetul Neamt, Ocoalele Silvice (OS) Galu si OS Ceahlau, cu localitatile de pe Valea Bistritei, alaturi de zona Bicazul Ardelean (cu OS Bicazul Ardelean, Tarcau) sunt zonele cu cel mai mare risc de taiere ilegala din paduri, aici savarsindu-se in trecut adevarate masacre forestiere.

Exista insa multe alte paduri nemtene unde exploatarea lemnoasa este intensa. Numai in comuna Ceahlau activeaza (la vedere) 11 societati cu gatere. Alte zone, precum comuna Poiana Teiului (cu 20 de societati de exploatare a lemnului, inca din 2005) si Grinties (cu 12) sunt de asemenea cunoscute ca fiind “patrii ale fierastraului”.
Nemtenii, invecinati cu “elvetienii” din Vaslui

La vecinii nemtenilor, vasluienii, se pare ca lucrurile stau mult mai bine, de parca acest teritoriu ar fi locuit de elvetieni. Conform declaratiilor lui Lucian Copacinshi, directorul Directiei Silvice Vaslui, “suprafata impadurita a judetului Vaslui a ramas constanta”. Seful DS Vaslui spune ca, daca inainte de 1989, suprafata impadurita era de 76.014 ha, in prezent, judetul Vaslui detine aproximativ aceeasi suprafata cu paduri.

Din totalul suprafetei impadurite, in propietatea statului sunt 58.768 de hectare, restul fiind retrocedat persoanelor fizice sau juridice, in baza Legii 18/1991, a Legii 1/2000 sau a Legii 247/2005. Cat despre defrisari, fie ele legale sau ilegale, Lucian Copacinshi, directorul Directiei Silvice Vaslui, a precizat ca “in judetul Vaslui nu au fost semnalate taieri ilegale masive de material lemnos. S-au facut unele, dar de catre particulari, pe suprafetele lor”.
Harta padurilor moldave a ajuns de nerecunoscut

Judetul Suceava, unde suprafata impadurita era, in urma cu 17 ani, de 450.000 de hectare, a fost tinta defrisarilor masive din ultimii ani.

Nimeni nu stie, cu exactitate, cat s-a taiat in codrii din Suceava. Cea mai recenta defrisare masiva a fost descoperita de salariatii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Suceava, in urma cu cateva luni. Dintr-o padure de 10 hectare care fusese retrocedata Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor si era administrata de Protopopiatul din Radauti, au mai ramas cateva palcuri de copaci. Restul au disparut fara ca paznicul din zona sa vada sau sa auda ceva.
Goana dupa “aurul verde”

Directia de Control Silvic sustine ca intre mai 2005 si septembrie 2007, suprafata parcursa cu taieri ilegale a fost de cca 467 ha, din care 27 “taieri rase”. Anual, politistii si silvicultorii constata sute de infractiuni in padurile din judet. In primele trei luni ale acestui an s-au constatat 264 de fapte de natura penala, iar in 2006, numarul acestora a depasit 1.000. Statisticile arata ca, in ultimii 10 ani, din padurile judetului Suceava s-au taiat ilegal 120.000 mc de material lemnos, cu preponderenta din padurile proprietate privata.
Suceava, statul-major al “lemnului negru”

Unul dintre cei mai importanti oameni politici ai momentului, Gheorghe Flutur, a fost sef al Directiei Silvice Suceava, sef ocol silvic, dar si inginer silvic al DS Suceava, ascensiunea sprijinita pe politic culminand cu numirea ca ministru al agriculturii si padurilor. Nu numai ca pe mandatul sau nu au existat rezultate spectaculoase in combaterea mafiei padurilor, dar au existat parlamentari (precum Garda Dezso), care l-au acuzat ca, prin raspunsurile adresate parlamentului ca ministru, sprijinea infractorii.

Padurile sucevene sunt expuse toporului de 17 ani, iar o analiza privind privind comertul cu “lemn negru” efectuata in noiembrie 2006, de Centrul de Informare privind Certificarea Forestiera in colaborare cu Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare, a relevat ca zonele critice de taieri ilegale ale Sucevei se afla la OS Breaza, Pojorata si OS privat Dorna, dar si la OS Frasin, Stulpicani, respectiv OS privat Bucovina.

Zonele de macel forestier sunt insa mult mai multe: la Gura Humorului, de exemplu, un individ numit Mihai Pascovici, administrator al SC Rositex Com SRL, este acuzat de taiere ilegala de arbori. Conform ITRSV, Pascovici a reclamat, initial, ca mai multi necunoscuti i-ar fi taiat ilegal 1.784 arbori (nemarcati) de pe terenul firmei sale, in suprafata de 30 hectare, dupa care a solicitat insistent eliberarea de documente speciale pentru cantitatea de masa lemnoasa provenita din taieri. Inspectorii nu au cedat presiunilor sale.
Sursa: Adevarul

Intra pe Forum-ul EcoSapiens si spune-ti opinia despre „Stefan cel Mare s-ar lupta azi sa salveze paduri

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s