Cum contribuie agricultura la încălzirea globală

RAPORT. Greenpeace avertizează că agricultura a ajuns să contribuie prea mult la încălzirea globală, deşi există soluţii pentru reducerea emisiilor.

Agricultura este unul dintre domeniile cu o contribuţie puternică la încălzirea globală. Agricultura „furnizează” anual o cantitate impresionantă de gaze cu efect de seră. Un raport Greenpeace, intitulat Cool Farming, prezintă detalii despre practicile distructive care se folosesc în agricultură şi oferă soluţii pentru reducerea contribuţiei agriculturii la schimbările climatice.În viziunea ecologiştilor, aceste măsuri vor contribui la protejarea mediului şi vor aduce beneficii atât pentru fermieri, cât şi pentru consumatori. Raportul detaliază pentru prima dată în mod explicit contribuţiile directe şi cele indirecte la încălzirea globală. Autorii raportului Greenpeace sunt Jessica Bellarby, Bente Foereid, Astley Hastings şi Pete Smith, profesori la catedra de Ştiinţe Biologice a Universităţii Aberdeen. Pete Smith este unul dintre autorii celui mai recent Raport Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC). Cel mai important aspect, în viziunea autorilor raportului, este acela că agricultura se poate transforma dintr-un mare poluator într-un domeniu sută la sută „Verde”. Agricultura foloseşte îngrăşăminte chimice, care degradează solurile, contribuind la distrugerea surselor care absorb dioxid de carbon (în special păduri). Emisiile cele mai multe se înregistrează din cauza folosirii în exces a fertilizatorilor. Soluţiile se referă la agricultura durabilă, care presupune depozitarea carbonului în sol (prin diferite metode) şi utilizarea foarte redusă a fertilizatorilor. Raportul mai detaliază în ce fel fermierii pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi cât de uşor de implementat sunt aceste soluţii.PUNCTE CRITICE. Agricultura practicată intensiv a dus la: utilizarea în exces a fertilizatorilor, curăţarea terenurilor de vegetaţie, degradarea solurilor, creşterea în mod intensiv a animalelor. Dacă le luăm pe rând, în ordinea gravităţii, cea mai importantă este utilizarea în exces a fertilizatorilor. Mai mult de jumătate din cantitatea totală de fertilizatori folosiţi în agricultură ajunge în atmosferă sau în apă. Unul principalii compuşi chimici din fertilizatori este oxidul de azot (N2O), gaz cu efect de seră cu impact de 296 de ori mai puternic asupra atmosferei decât dioxidul de carbon (CO2). Utilizarea fertilizatorilor eliberează în atmosferă echivalentul a 2,1 miliarde de tone CO2 în fiecare an. Iar producerea fertilizatorilor adaugă echivalentul altor 410 milioane de tone de CO2. Asta înseamnă că, din toate produsele chimice care se realizează industrial, fertilizatorii contribuie cel mai mult la încălzirea globală. Al doilea mare „producător” de gaze cu efect de seră este domeniul creşterii animalelor. Deşi poate stârni râsul celor neavizaţi, s-a constatat că dejecţiile animaliere produc o cantitate imensă de metan, un alt gaz cu efect de seră. Pentru că cererea de carne este tot mai mare în întreaga lume, se aşteaptă ca emisiile de metan să crească progresiv în următoarele decenii. Bovinele şi ovinele „contribuie” cel mai mult la încălzirea globală. Fiecare kilogram de carne de vită produs contribuie cu 13 kilograme de emisii de carbon. Fiecare kilogram de carne de miel produs contribuie cu 17 kilograme de emisii de carbon.CONTRIBUŢII INDIRECTE. Agricultura are şi un puternic impact indirect la încălzirea globală. Tăierea pădurilor pentru a crea terenuri pentru agricultură sau păşuni pentru animale înseamnă distrugerea principalei surse de absorbţie a dixodului de carbon din atmosferă şi de eliberare a oxigenului. Asta se vede cel mai bine în distrugerea pădurilor tropicale, unde suprafeţe însemnate sunt folosite pentru cultivarea soiei (folosită în industria alimentară, dar şi pentru furaje) sau a palmierilor (din care se obţine ulei care este transformat în biodiesel). Cool Farming rezumă cum agricultura afectează clima în fiecare regiune a globului. America de Nord şi zona Pacificului sunt singurele regiuni dezvoltate unde cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în atmosferă creşte constant. În Asia, se aşteaptă acelaşi fenomen, întrucât aici este în plină dezvoltare creşterea animalelor.

Care sunt soluţiile?

Greenpeace prezintă şi câteva metode de rezolvare a problemelor, considerând că acestea vor duce nu numai la reducerea emisiilor, ci şi la transformarea agriculturii într-unul din domeniile care vor absorbi gaze cu efect de seră. În primul rând, ecologiştii vorbesc despre reducerea utilizării fertilizatorilor. Simpla aplicare doar a cantităţii optime de fertilizatori la momentul potrivit ar reduce semnificativ cantitatea de gaze cu efect de seră emisă. În acelaşi timp, ar reduce riscul creării altor dezastre ecologice, cum ar fi dezvoltarea unei cantităţi periculos de mari de alge în lacuri, mări şi oceane. În al doilea rând, ecologiştii vorbesc despre protejarea solurilor, a căror deteriorare nu conduce doar la încălzirea globală, ci şi producţia de mâncare. Agricultura industrializată a făcut ca solurile să fie „înecate” de nutrienţi. A rezultat că, pe suprafeţe întinse din toată lumea, cantitatea de compuşi ai carbonului din soluri a fost extrem de redusă. Atât de redusă, că numai în zonele subdeşertice şi în cele deşertice se mai găseşte în cantităţi mai mici. Dacă această situaţie se va schimba, cantităţi însemnate de carbon vor reveni în soluri, ceea ce va duce la reducerea contribuţiei agriculturii la încălzirea globală. În al treilea rând, Greenpeace vorbeşte despre îmbunătăţirea producerii orezului. Zonele de cultivare trebuie ţinute uscate în afara sezonului de cultivare, reducându-se astfel semnificativ emisiile de metan. Alte măsuri în acest domeniu: renunţarea la poldere şi la fertilizatori. Ecologiştii vorbesc şi despre reducerea cererii de carne, mai ales în ţările dezvoltate, care ar reduce emisiile de metan. Agricultura agresivă a dus până acum la distrugerea solurilor şi apelor, la dezastre ecologice şi ar putea duce în viitor la sărăcie şi la foamete.
Sursa: Jurnalul National
Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s